Terminologie comună pentru audio și microfoane
Materiale și tehnici utilizate pentru controlul reflexiilor sunetului și al reverberației într-o cameră. Include absorbția (spumă, panouri), difuzia (suprafețe neuniforme) și capcanele de bas.
Exemplu: Plasarea panourilor acustice în primele puncte de reflexie îmbunătățește calitatea înregistrării.
Un dispozitiv care convertește semnalele audio analogice în digitale (și invers) cu o calitate superioară plăcilor de sunet ale computerului. Oferă intrări XLR, alimentare phantom și latență redusă.
Exemplu: Focusrite Scarlett 2i2 este o interfață audio USB cu 2 canale populară.
O metodă de conectare audio care utilizează trei conductori (pozitiv, negativ, masă) pentru a respinge interferențele și zgomotul. Utilizată în cablurile XLR și în domeniul audio profesional.
Exemplu: Conexiunile XLR echilibrate pot rula pe o distanță de 30 de metri fără degradarea semnalului.
Numit și model în formă de 8. Preia sunet din față și din spate, îl respinge din lateral. Util pentru interviuri cu două persoane sau pentru capturarea sunetului din încăpere.
Exemplu: Poziționați două difuzoare unul față în față cu celălalt, cu un microfon în formă de 8 între ele.
Numărul de biți utilizați pentru a reprezenta fiecare eșantion audio. O adâncime de biți mai mare înseamnă o gamă dinamică mai mare și mai puțin zgomot.
Exemplu: 16 biți (calitate CD) sau 24 biți (înregistrare profesională)
Un model de captare în formă de inimă care captează sunetul în principal din partea frontală a microfonului, respingând în același timp sunetul din spate. Cel mai comun model polar.
Exemplu: Microfoanele cardioide sunt ideale pentru izolarea unui singur difuzor într-un mediu zgomotos.
Distorsiune care apare atunci când un semnal audio depășește nivelul maxim pe care sistemul îl poate suporta.
Exemplu: Vorbirea prea tare la microfon poate cauza clipire și distorsionarea sunetului
Un procesor audio care reduce gama dinamică prin reducerea volumului ridicat al părților sonore, făcând nivelul general mai consistent. Esențial pentru înregistrări cu sunet profesional.
Exemplu: Folosește un compresor cu raport 3:1 pentru a uniformiza dinamica vocală.
Un tip de microfon care folosește un condensator pentru a converti sunetul în semnal electric. Necesită alimentare (fantomă), este mai sensibil, are un răspuns în frecvență mai bun. Ideal pentru voci în studio și înregistrări detaliate.
Exemplu: Neumann U87 este un microfon cu condensator cu diafragmă mare, renumit.
Un procesor audio care reduce sibilanța prin comprimarea frecvențelor înalte dure (4-8 kHz) doar atunci când acestea depășesc un anumit prag.
Exemplu: Aplică un de-esser pentru a atenua sunetele dure de tip S în înregistrările vocale.
Membrana subțire dintr-un microfon care vibrează ca răspuns la undele sonore. Diafragmele mari (1") sunt mai calde și mai sensibile; diafragmele mici (<1") sunt mai precise și mai detaliate.
Exemplu: Condensatoarele cu diafragmă mare sunt preferate pentru vocile transmise radio.
Un tip de microfon care folosește inducție electromagnetică (bobină mobilă în câmp magnetic). Robust, nu necesită alimentare, gestionează SPL ridicat. Excelent pentru spectacole live și surse puternice.
Exemplu: Shure SM58 este microfonul vocal dinamic standard în industrie.
Diferența dintre cele mai slabe și cele mai puternice sunete pe care un microfon le poate capta fără distorsiuni.
Exemplu: Măsurat în decibeli (dB); cu cât mai mare este, cu atât mai bine
Procesul de amplificare sau reducere a anumitor intervale de frecvență pentru a modela caracterul tonal al sunetului. Filtrele trece-sus elimină vibrațiile, reducerile reduc problemele, iar amplificarile amplifică frecvențele.
Exemplu: Aplicați un filtru trece-sus la 80 Hz pentru a elimina zumzetul de joasă frecvență din voci.
Înălțimea unui sunet măsurată în Hertz (Hz). Frecvențe joase = bas (20-250 Hz), frecvențe medii = volum (250 Hz - 4 kHz), frecvențe înalte = înalte (4-20 kHz).
Exemplu: Frecvențele fundamentale ale vocii masculine variază între 85 și 180 Hz.
Gama de frecvențe pe care le poate capta un microfon și cât de precis le reproduce.
Exemplu: Un microfon cu răspuns de 20Hz-20kHz captează întreaga gamă de sunete ale auzului uman
Amplificare aplicată semnalului microfonului. Stabilirea corectă a câștigului captează sunetul la niveluri optime, fără saturare sau zgomot excesiv.
Exemplu: Setați amplificarea microfonului astfel încât vârfurile să atingă între -12 și -6 dB pentru cuvintele rostite.
Spațiul dintre nivelurile normale de înregistrare și 0 dBFS (clipping). Oferă o marjă de siguranță pentru sunete puternice neașteptate.
Exemplu: Înregistrarea vârfurilor la -12 dB oferă 12 dB de headroom înainte de clipping.
Rezistența electrică a unui microfon, măsurată în ohmi (Ω). Impedanța scăzută (150-600Ω) este standard profesional și permite cabluri lungi fără degradarea semnalului.
Exemplu: Microfoanele XLR utilizează conexiuni echilibrate cu impedanță redusă.
Întârzierea dintre intrarea sunetului și auzirea acestuia în căști/difuzoare, măsurată în milisecunde. O valoare mai mică înseamnă mai bine. Sub 10 ms este imperceptibilă.
Exemplu: Microfoanele USB au de obicei o latență de 10-30 ms; XLR-ul cu interfață audio poate atinge <5 ms.
Nivelul zgomotului de fundal dintr-un semnal audio atunci când nu se înregistrează niciun sunet.
Exemplu: Zgomot de fond mai scăzut înseamnă înregistrări mai curate și mai silențioase
Un model polar care preia sunetul în mod egal din toate direcțiile (360 de grade). Capturează ambianța naturală a camerei și reflexiile.
Exemplu: Microfoanele omnidirecționale sunt excelente pentru înregistrarea unei discuții de grup.
O metodă de alimentare cu energie a microfoanelor cu condensator prin același cablu care transportă sunetul. De obicei, 48 de volți.
Exemplu: Microfoanele cu condensator au nevoie de alimentare phantom pentru a funcționa, microfoanele dinamice nu.
O explozie de aer provenită de la consoane (P, B, T) care creează un bubuit de joasă frecvență în înregistrări. Redusă folosind filtre antipop și o tehnică adecvată de microfonare.
Exemplu: Cuvântul „pop” conține un exploziv care poate supraîncărca capsula microfonului.
Sensibilitatea direcțională a unui microfon - punctul de unde preia sunetul.
Exemplu: Cardioid (în formă de inimă), omnidirecțional (în toate direcțiile), figura în 8 (față și spate)
Un ecran plasat între difuzor și microfon pentru a reduce sunetele explozive (P, B, T) care provoacă explozii bruște de aer și distorsiuni.
Exemplu: Poziționați filtrul anti-pop la 5-7,5 cm de capsula microfonului.
Un amplificator care amplifică semnalul foarte slab de la un microfon la nivel de linie. Preamplificatoarele de calitate adaugă un nivel minim de zgomot și culoare.
Exemplu: Preamplificatoarele de înaltă calitate pot costa mii de dolari, dar oferă o amplificare transparentă și curată.
Amplificare a frecvenței basului care apare atunci când o sursă sonoră este foarte aproape de un microfon direcțional. Poate fi folosită creativ pentru căldură sau ar trebui evitată pentru acuratețe.
Exemplu: DJ-ii radio folosesc efectul de proximitate apropiindu-se de microfon pentru o voce profundă și caldă.
Un tip de microfon care folosește o panglică metalică subțire suspendată într-un câmp magnetic. Sunet cald, natural, cu model în formă de 8. Fragil și sensibil la vânt/alimentare fantomă.
Exemplu: Microfoanele cu panglică sunt apreciate pentru sunetul lor lin, vintage, la voci și instrumente de suflat.
Intensitatea unui sunet măsurată în decibeli. SPL-ul maxim este cel mai puternic sunet pe care un microfon îl poate suporta înainte de distorsionare.
Exemplu: Conversația normală are aproximativ 60 dB SPL; un concert rock are 110 dB SPL.
Numărul de ori pe secundă în care sunetul este măsurat și stocat digital. Măsurat în herți (Hz) sau kiloherți (kHz).
Exemplu: 44,1 kHz înseamnă 44.100 de eșantioane pe secundă
Câtă putere electrică produce un microfon pentru un anumit nivel de presiune sonoră. Microfoanele mai sensibile produc semnale mai puternice, dar pot capta mai mult zgomot din încăpere.
Exemplu: Microfoanele cu condensator au de obicei o sensibilitate mai mare decât microfoanele dinamice.
Un sistem de suspensie care susține microfonul și îl izolează de vibrații, zgomotul de manipulare și interferențele mecanice.
Exemplu: Un suport anti-șoc previne recepționarea sunetelor de tastare.
Sunete dure și exagerate de tip „S” și „SH” în înregistrări. Pot fi reduse cu plasarea microfonului, pluginuri de de-esser sau egalizator.
Exemplu: Propoziția „Ea vinde scoici” este predispusă la sibilanță.
Raportul dintre semnalul audio dorit și nivelul de zgomot de fundal, măsurat în decibeli (dB). Valorile mai mari indică înregistrări mai curate, cu mai puțin zgomot.
Exemplu: Un microfon cu un raport semnal-zgomot (SNR) de 80 dB este considerat excelent pentru înregistrări profesionale.
Modele direcționale mai precise decât cardioidul, cu un lob posterior mic. Oferă o respingere laterală mai bună pentru izolarea surselor de sunet în medii zgomotoase.
Exemplu: Microfoanele de tip shotgun pentru film utilizează modele hipercardioide.
O conexiune audio care utilizează doi conductori (semnal și masă). Mai susceptibilă la interferențe. Destul de frecventă în echipamentele de larg consum cu cabluri jack 1/4" sau 3,5 mm.
Exemplu: Cablurile de chitară sunt de obicei neechilibrate și ar trebui ținute sub 6 metri.
Acoperire din spumă sau blană care reduce zgomotul vântului în înregistrările în aer liber. Esențială pentru înregistrări pe teren și interviuri în aer liber.
Exemplu: Un parbriz blănos în formă de „pisică moartă” poate reduce zgomotul vântului cu 25 dB.
Un conector audio echilibrat cu trei pini utilizat în domeniul audio profesional. Oferă o respingere superioară a zgomotului și permite cabluri lungi. Standard pentru microfoanele profesionale.
Exemplu: Cablurile XLR utilizează pinii 1 (masă), 2 (pozitiv) și 3 (negativ) pentru audio echilibrat.
© 2025 Microphone Test facut de nadermx